Carmen Moreno (1885-1936) no Amparo Carbonell (1893-1936)

Carmen Moreno (1885-1936) no Amparo Carbonell (1893-1936)

22 Setembru

Carmen Moreno Benitez moris iha Villamartín (Cádiz) iha 1885 husi família ho rikusoin, Amparo Carbonell Muñoz iha Alboraya (Valencia) iha 1893 husi família kiak ida. Ida uluk koñese FMA sira iha Sevilla, iha koléjiu ne’ebé nia moris ba tempu ruma depoizde nia aman nia mate; ida seluk, iha sidade hanesan Valencia nian, iha-ne’ebé nia bá serví.

Carmen nia moris hala’o entre hanorin, diresaun obra sira-nian no animasaun komunidade nian. Tinan intensu liu mak tinan sira moris iha Valverde del Camino, iha-ne’ebé hela Irmán Eusebia Palomino, makte’in simples liu, ne’ebé iha don la’ós de’it orijinalidade simpátika, maibé mós don sira ne’ebé halo milagre.

Irmán Amparo dedika an mós ba serbisu ki’ik sira. Ninia loron sira hala’o iha haksumik: la iha apostoladu diretu, iha mak ai-horik sira, ai-funan sira, balada oan ruma; orasaun intensa, fidelidade iha domin ba buat hotu ne’ebé husu ba nia. Nia iha hakaran kle’an atu moris iha pobreza.

Iha 1936, Irmán Carmen no Irmán Amparo hela hamutuk, iha uma hanesan – koléjiu Santa Dorotea Barcellona nian, ida uluk nu’udar vigária provinsiál no ida seluk nafatin nu’udar ida-ne’ebé halo buat hotu. Iha Jullu 1936, iha funu sivíl nia klaran, uma iha perigu boot ni alaran. Irmán sira, novisa sira no menina sira ne’ebé sei iha koléjiu tenke halai lalais. Loorn ne’e mak 19 Jullu. Iha loron sira tuirmai, sai husi portu Barcellona nian, roo boot italianu rua, iha laran Irmán sira hotu uma Santa Dorotea nian, menus na’in tolu: Irmán Carmen Xammar, ne’ebé foin opera kankru nian no la iha kondisaun ba viajen, Irmán Carmen no Irmán Amparo ne’ebé oferese an atu asiste Irmán Xamar.

Iha kalan 1 Setembru nian ema kaer sira nain tolu. Depoizde interrogatóriu, Irmán ne’ebé moras sira husik livre, enkuantu Irmán Carmen no suor Amparo iha dadeersaan 6 Setembru 1936 sira oho tiha iha kampu kuda halai taru nian, fatin ladún dook husi uma Santa Dorotea.

Irmán Sylwia Ciężkowska, ne’ebé haknaar an iha Postulasaun Kauza Santu sira-nian ba Institutu FMA, observa:

“Difisil hatene detalle sira kona-ba foti desizaun iha momentu sira hanesan ida-ne’e. Sira-ne’e mak aspetu eróiku, ne’ebé grasa fó kbiit atu hakohak no fiar fó apoiu atu reziste. Predispozisaun naturál sira no relasaun komunitária sira dezenpeña nia papél. Knaar Vigária Inspetoriál nian, liga ho responsabilidade atu proteje Irmán sira mak provavelmente dudu Irmán Carmen atu dehan “Sim”. Irmán Amparo, feto laran-luak no “halo buat hotu”, karik sente bolun atu tulun husi aspetu prátiku, hodi tau iha dispozisaun ninia don sira. Nia oferese an, hodi tau tan ba “Sim” fraternu superiora nian”.

Xave leitura nian kona-ba saran-an iha laran-luak protomártir sira-nian, ne’ebé mate hamutuk la dook husi sira-nia Uma relijioza, mak karidade fraterna. Irmán Carmen, ho tinan 28 vida relijioza nian, no Irmán Amparo, ho 13, iha momentu sira nesesidade nian hatene tau hamutuk ezijénsia konkreta servisu nian no imitasaun evanjélika Jezús Kristu nian iha don moris nian ba ema seluk. Buat ne’ebé tahan sira iha atitude ne’e, aleinde fiar, mak entendimentu relasionál entre sira, ne’ebé halo sira sai forte no brani iha provasaun ne’ebé sira esperimenta no oferese.

Papa S. João Paulo II foti sira na’in rua ba beata hamutuk ho Martir españól 231 sira seluk, iha 11 Marsu 2001. Sira halo parte ba grupu salezianu: José Calasanz Marqués no maluk 31 sira seluk. Iha Kalendáriu Salezianu, sira-nia memória 22 Setembru,Martirologio Romano” fali halo sira-nia memória iha 1 Setembru loron ne’ebé kaer sira.