Rona realidade no kultura emerjente atu identifika dezafiu urjente liu

Rona realidade no kultura emerjente atu identifika dezafiu urjente liu

Dili – Loron daruak Kapítulu nian (26 Outubru 2019), hahú Eukaristia no Laudes, ne’ebé selebra husi Amu Apolinário Neto, Padre Provinsiál SDB nian.

Loron daruak Kapítulu nia serbisu foka ba dezafiu urjente sira ne’ebé ita hasoru iha kontemporaneidade no interpela ita-nia moris nu’udar FMA. Loron ne’e, hanesan Regulamentu dehan, hahú ho orasaun entronizasaun Liafuan nian, invokasaun Espíritu Santu no presenza moris Na’i-Feto nian, “Hodigitria”, matadalan ba eskolante sira.

Hafoin Me. Provinsiál aprezenta Me. Jerál, Me. Yvonne Reungoat nia mensajen ba Kapitulár sira. Uluknanai Madre Yvonne fó parabens no apresia ba partisipasaun Leigu sira husi Família Saleziana no foin-sa’e sira no mós Padre SDB sira. Madre kontinua: “Momentu ne’e mak momentu grasa nian ne’ebé la’o hamutuk ho selebrasaun tinan 150 fundasaun Institutu nian no tempu hanesan hala’o daudaun Kapítulu Inspetoria nian hodi hateke ba ezijénsia realidade iha imi nia Inspetoria. Iha serteza katak Na’i-Feto la’o hamutuk ho imi.”

Tuir mai, lee Verbál prepara husi ekipa Sekretariadu Kapítulu Inspetoriál.

Tanba loron ne’e reflete kona-ba dezafiu sira, Komisaun preparasaun ba Kapítulu konvida Me. Guilhermina Marçal, FDCC atu aprezenta kona ba dezafiu sira  iha rai laran enjer’al liu-liu depois de Independénsia no durante krize 2006-2009. Tuir Madre Guilhermina “realidade moris família nian, ne’ebé fó impaktu ba foin-sa’e sira nia moris ohin loron nian, basá inan-aman sira tempu ne’e nian mak sira ne’ebé iha foka ba libertasaun nasaun nian, nune’e la hetan formasaun adekuadu, nune’e, sira mós la fó formasaun di’ak ba oan sira”.

Aleinde ne’e, pobreza ne’ebé liga ho polítika ekonomia no distribuisaun rikusoin ne’ebé la justu: iha balun riku liu, balun iha klasse média no seluk, grupu boot liu kiak rabat rai.

Dezafiu seluk mak edukasaun ne’ebé la iha kualidade; kona-ba saúde ita hetan malnutrisaun.;. Buat ne’ebé ita haree no assite beibeik mak degradasaun morál, ho situasaun deviasaun juveníl, seksu livre, violénsia, omísidiu, tráfiku umanu.  Tuir Madre Guilhermina, grupo oinoin  “Arte Marciais” no “satániku”, hatudu katak foin-sa’e sira barak hetan influénsia husi li’ur, tanba la krize iha identidade.

Atu hatán ba dezafiu hirak ne’e Me. Guilhermina propoin “Pastorál, Edukasaun no Aprosimasaun kordiál”.

Hotu tiha konferénsia husi Madre Guilhermina Marçal FDCC, kapituár sira reflete kona-ba dezafiu sira ne’ebé hetan iha “Instrumento de trabalho” no husi input ne’ebé foin simu. Metodolojia ne’ebé uza mak ho “semáforo” (Mean, kinur no verde). Mean nudar dezafiu ne’ebé urjente liu, Kinur dezafiu ne’ebé ladún urjente maié presiza atensaun no Verde katak fini pozitivu ne’ebé iha ona no fó esperansa. Serbisu hala’o iha grupu lima nia laran no hafoin aprezenta ba Asembleia. Rezultadu diskusaun entrega ba “Komisaun Redasaun” atu elabora resposta, hafoin fó hikas fali ba asembleia ba sira-nia apresiasaun. Kapitulár sira remata loron ne’e ho “Rozáriu espesiál” no “Selebrasaun Dezafiu sira nu’udar oportunidade ba kreximentu”, ba “ita-nia sai evanjelizadora no edukadora di’ak liután”.

Iha “buonanotte”, Ir Alma, hodi prepara ba loron datoluk, aprezenta videoclip ida kona-ba “akompañamentu”, iha-ne’ebé ho imajen sira-ne’e hatudu konseitu “akompañamentu resíproku”.

(Komisaun Komunikasaun Kapítulu Inspetoriál)